Postare cam târzie după o jumătate de zi de editat

În prima jumătate a zilei, am avut ședințe și mi-am băut ceaiul. Relaxant. În a doua jumătate a zilei, am descoperit ce urăsc mai mult decât bibliografia. Editatul. Nu-i o problemă pentru eseuri de maximum 3500 de cuvinte. Dar devine o problemă la 11.181.

Aproape gata. Acum aproape că pot spune că sunt un fel de expert în scriitori tineri, stilul lor, temele pe care le abordează, și felul în care este primită munca lor. E fascinant să mă gândesc cât am învățat. Nici nu pot pricepe încă.

Sincer, nu pot pricepe multe la ora asta. Punct. Atât pentru azi.